Hello! O sa incep cu ce nu reprezinta terapia, ca sa fie clar. Psihoterapia nu este despre strategii. Despre trucuri in relatii sau despre cum sa pacalesti depresia/anxietatea sau cum sa iei 10 la o facultate care, de fapt, nu te atrage cu adevărat sau nu a fost alegerea ta.
Este decizia fiecăruia daca pentru el merita sa astepte ceva bun pe termen lung sau sa simta ca a castigat azi ceva ce maine il îndepărteaza de fapt de scopul lui (de multe ori neconstientizat/ scop necunoscut). E mai sanatos in terapie deci sa primim ce avem nevoie nu ce ceea ce credem ca avem nevoie sau ne dorim pe moment.
Din acest motiv in terapie avem nevoie sa ne clarificam de ce avem unele obiective setate si daca sunt in acord cu binele nostru suprem si cu valorile noastre si daca nu acestea este necesar a fi redefinite.
De exemplu daca clientul spune ca vrea sa de razbune pe soțul sau sotia sa si ca nu este dispus catre iertare sigur ca e alegerea lui dar noi ca terapeuti ii aratam care este de fapt nevoia lui din spatele acestor cerinte si ce interpretari face si daca e sau nu constient de rezultatul pe termen lung.
Schimbarea in terapie nu vine din acumularea de informatii, da aflam diverse despre noi, cel de ieri sau de azi, dar asta nu e suficient.
Nici tehnicile de a scapa pe moment de anxietate nu dau roade pe termen lung [caci adesea omul vine la terapie abia cand efectiv nu mai poate trai cu acea acumulare , nu cand a aparut prima data anxietatea- nici nu e posibil asa] sau tehnicile de a pune limite iarasi nu sunt intotdeauna functionale sau suficiente.
Ceea ce oamenii au nevoie e ceva mult mai profund si nu putem lucra doar cu o bucatica din viata clientului pentru ca nu functioneaza asa. Este nevoie de rabdare si deschidere. De încrederea ca terapeutul face ce poate mai bine alaturi de tine, in ritmul tau. Nu are solutii magice pe care le tine doar pentru el. Si nu stie raspunsurile la absolut tot ce nu stii tu despre tine dar te insoti sa le descoperi…o data pentru totdeauna.
Terapeutul nu e un înțelept budist si nu poate face previziuni sau sa stie ce e in mintea sotiei tale sau in mintea fratelui tau, dar poti vedea si fata cealalta a monedei, alta perspectiva si cu pasi mici poti face schimbari mari.
Insa perspectiva de viata nu se schimba asa rapid, ne formam credinte si valori in ani de zile… Unele ne impiedica sa ne fie bine sau sa ne atingem starea de echilibru. De aceea acestea trebuie evaluate.
Omul trebuie sa aiba capacitatea de introspecție sau sa fie ghidat intr-acolo. Daca nu doreste (dintr-un ego puternic sau tendinte narcisiste) trebuie sa i se explice de ce este in interesul lui pe termen lung sa observe si perspectiva altora fara sa se impuna si sa nege existenta unor probleme, doar pt a nu fi frustrat pe moment.
Frustrarea pe moment poate fi chiar sanatoasa daca vine în interesul pacientului, e ceea ce numeste psihanaliza ca fiind frustrare optima in relatia parinte-copil (uneori nefacuta la timp devine greu de suportat la viata adulta ).
Echipa psihoterapeut-bucuresti sector 6